Prezentare Localitate
Boinita
Judetul Caras-severin, Romania
Boi
Străzi & Arondări
Rezultate pentru Boinita
| Strada / Arondare | Cod Postal |
|---|---|
|
Toată localitatea
|
Prezentare Boinita
Organizarea postala din judetul Caras Severin reprezinta un sistem complex si bine structurat, care reflecta specificul geografic al acestei regiuni, caracterizata prin relief variat si o densitate medie a populatiei. Cu un numar impresionant de aproximativ 310 localitati, de la municipii si orase pana la sate si catune izolate, gestionarea corespondentei si a coletelor necesita o acoperire logistica riguroasa. Pentru a eficientiza acest proces, fiecare punct de livrare din judet este identificat printr-un cod postal unic, iar baza de date oficiala inregistreaza un total de 455 de astfel de coduri. Aceasta cifra demonstreaza nu doar fragmentarea teritoriala, ci si necesitatea unei delimitari precise pentru fiecare zona postala, de la resedinta de judet, Resita, pana la localitatile din Muntii Semenic sau din Lunca Dunarii.
Importanta codului postal in Caras Severin este cruciala pentru operatiunile de livrare si curierat rapid. Avand in vedere ca judetul include atat zone urbane aglomerate, cat si sate raspandite pe vai adanci sau in apropierea granitei, utilizarea corecta a codului postal reduce semnificativ riscul de erori de sortare si intarziere. Pentru firmele de curierat, aceste coduri sunt instrumente esentiale care permit optimizarea rutelor si alocarea eficienta a resurselor, asigurand ca un colet destinat unui sat din zona Anina sau Borlova ajunge la destinatar in cel mai scurt timp posibil. Fara aceasta clasificare numerica, gestionarea unui teritoriu atat de intins si divers ar fi mult mai dificila, iar termenele de livrare ar creste substantial.
In concluzie, pentru orice utilizator care doreste sa trimita sau sa primeasca corespondenta si colete in judetul Caras Severin, cunoasterea si folosirea corecta a codului postal este un pas obligatoriu pentru succesul operatiunii. Indiferent daca expedierea se face prin Posta Romana sau prin servicii private de curierat, introducerea exacta a celor sase cifre asigura procesarea automata si rapida a trimiterii. Pentru a va usura cautarea, va invitam sa consultati lista alfabetica de mai jos, care contine toate localitatile din judet, impreuna cu codurile postale aferente, pentru a va asigura ca fiecare livrare ajunge la destinatie fara probleme.
Importanta codului postal in Caras Severin este cruciala pentru operatiunile de livrare si curierat rapid. Avand in vedere ca judetul include atat zone urbane aglomerate, cat si sate raspandite pe vai adanci sau in apropierea granitei, utilizarea corecta a codului postal reduce semnificativ riscul de erori de sortare si intarziere. Pentru firmele de curierat, aceste coduri sunt instrumente esentiale care permit optimizarea rutelor si alocarea eficienta a resurselor, asigurand ca un colet destinat unui sat din zona Anina sau Borlova ajunge la destinatar in cel mai scurt timp posibil. Fara aceasta clasificare numerica, gestionarea unui teritoriu atat de intins si divers ar fi mult mai dificila, iar termenele de livrare ar creste substantial.
In concluzie, pentru orice utilizator care doreste sa trimita sau sa primeasca corespondenta si colete in judetul Caras Severin, cunoasterea si folosirea corecta a codului postal este un pas obligatoriu pentru succesul operatiunii. Indiferent daca expedierea se face prin Posta Romana sau prin servicii private de curierat, introducerea exacta a celor sase cifre asigura procesarea automata si rapida a trimiterii. Pentru a va usura cautarea, va invitam sa consultati lista alfabetica de mai jos, care contine toate localitatile din judet, impreuna cu codurile postale aferente, pentru a va asigura ca fiecare livrare ajunge la destinatie fara probleme.
Informații și Istoric
Boinita este un sat din comuna Ticvaniu Mare, judetul Caras-Severin, situat in Banatul istoric. Prima atestare documentara dateaza din 1428, sub numele de 'Bonytha', cand apartinea domeniului Caransebesului. Numele provine probabil din slavona 'boj' (razboi) sau din antroponimul 'Boin'. In Evul Mediu, satul a fost populat de iobagi romani, iar dupa 1718, sub administratia habsburgica, a fost colonizat cu germani (șvabi) pentru a revitaliza agricultura. Recensamantul din 1910 arata 312 locuitori, dintre care 230 romani, 60 germani si 22 maghiari. Dupa 1918, a urmat un declin demografic, iar in 1945 germanii au fost expulzati. In perioada comunista, a functionat o ferma agricola de stat (IAS) specializata in cresterea ovinelor, care a oferit locuri de munca pana in 1990. Economia locala se bazeaza pe agricultura de subzistenta (porumb, grau, floarea-soarelui) si cresterea animalelor (oi, vaci). Multi locuitori lucreaza in Ticvaniu Mare sau Resita, iar somajul este ridicat (circa 30%). Satul are o scoala primara cu clasele I-IV, un camin cultural si o biserica ortodoxa din 1820. Lipsa investitiilor si infrastructura precara (drumuri neasfaltate, apa curenta doar partial) au dus la imbatranirea populatiei si migratia tinerilor. Din punct de vedere economic, Boinita este dependenta de subventii si de remiterile celor plecati in strainatate.
Context Geografic
Boinita este un sat situat in partea de sud-vest a judetului Caras-Severin, in podisul Almajului, la o altitudine medie de 220 m. Este asezat pe valea paraului Boinita, afluent al raului Caras, care se varsa in Dunare. Relieful este deluros, cu dealuri line si vai largi, favorabil agriculturii. Clima este temperat-continentala cu influente mediteraneene, cu veri calduroase (medie iulie 22°C) si ierni nu prea reci (medie ianuarie -1°C). Precipitatiile medii anuale sunt de 650 mm. Padurile de stejar si fag ocupa circa 30% din teritoriul satului. Satul este strabatut de drumul judetean DJ571A, care il leaga de Ticvaniu Mare (8 km) si de Resita (35 km). Cea mai apropiata gara este la Ticvaniu Mare, pe linia Caransebes-Resita. Accesul cu autobuzul este limitat la cateva curse pe saptamana. Din punct de vedere administrativ, Boinita face parte din comuna Ticvaniu Mare, alaturi de satele Ticvaniu Mare si Secaseni.