Glogoveanu

Organizarea poștală a județului Dambovita este una complexă, având în vedere că acesta cuprinde în jur de 380 de localități, de la municipii și orașe până la sate și comune. Pentru a gestiona eficient fluxul de corespondență și colete, întregul teritoriu beneficiază de un sistem bine definit de coduri poștale. Conform bazei de date oficiale, județul Dambovita are un volum total de 495 de coduri poștale unice, fiecare fiind atribuit unei zone geografice specifice, unei străzi sau chiar unor instituții cu trafic poștal intens.

Rolul codului poștal este esențial în procesul de sortare și livrare. În lipsa acestuia, identificarea corectă a destinației ar necesita timp suplimentar, ceea ce ar duce la întârzieri semnificative. Pentru companiile de curierat rapid care operează în județ, cunoașterea exactă a codului poștal al fiecărei localități asigură optimizarea rutelor și reducerea erorilor de livrare. Astfel, un colet care trebuie să ajungă într-o comună izolată din Dambovita poate fi direcționat corect de la primul depozit, economisind resurse și timp prețios atât pentru curier, cât și pentru destinatar.

Utilizarea corectă a codului poștal este, de asemenea, un factor de siguranță. În cazul expedierilor urgente, cum ar fi documente oficiale sau produse perisabile, precizia adresei și a codului poștal face diferența dintre o livrare reușită și una eșuată. În plus, sistemele automate de sortare ale Poștei Române și ale firmelor de curierat se bazează pe aceste coduri pentru a distribui volumul imens de colete în mod eficient, evitând blocajele logistice.

Pentru a facilita accesul rapid la informațiile corecte, mai jos găsiți o listă alfabetică a localităților din județul Dambovita, împreună cu codurile poștale aferente. Vă invit să consultați această listă ori de câte ori aveți nevoie să expediați sau să primiți corespondență, asigurându-vă astfel că livrarea va fi una rapidă și fără probleme.

Satul Glogoveanu, judetul Dambovita, are o istorie documentata din secolul al XVI-lea, fiind mentionat pentru prima data in hrisoavele domnesti din 1545. Numele provine de la plantele de glog (paducel) care cresteau abundent in zona. In Evul Mediu, satul a fost parte a mosiei boieresti a familiei Glogoveanu, care a construit aici un conac (azi in ruine). Dupa desfiintarea iobagiei in 1864, satul s-a dezvoltat ca o comunitate agricola, cu mici mestesuguri (rotarie, fierarie). In perioada interbelica, a functionat o scoala primara si o biserica ortodoxa (sfintita in 1820). Dupa 1948, colectivizarea a transformat agricultura, iar in anii 1970 s-a infiintat o fabrica de conserve (inchisa in 1990). In prezent, economia este bazata pe agricultura de subzistenta (porumb, grau, floarea-soarelui) si cresterea animalelor (vaci, oi). Exista mici ateliere de tamplarie si constructii. Somajul este redus, dar multi tineri emigreaza in orasele apropiate (Targoviste, Bucuresti) pentru munca. Populatia este de aproximativ 800 de locuitori, in scadere fata de 1990 (cand avea 1.200). Satul are apa curenta din 2005, dar nu si canalizare centralizata. Accesul la internet este limitat, dar se modernizeaza. Traditiile locale includ hramul bisericii (Sf. Nicolae) pe 6 decembrie si obiceiuri de Pasti si Craciun.