Fantana Brazilor

Organizarea poștală din județul Harghita reflectă o structură bine definită, adaptată specificului geografic montan și rețelei de așezări dispersate. Cu un număr de aproximativ 264 de localități, de la municipii și orașe până la sate mici, sistemul poștal acoperă fiecare colț al județului. Fiecărei entități administrative i se atribuie un cod poștal unic, iar în baza de date națională, județul Harghita înregistrează un volum total de 337 de coduri poștale distincte. Această distribuție granulară asigură că fiecare destinație, fie ea un cartier din Miercurea Ciuc sau o gospodărie izolată din Munții Hășmaș, poate fi identificată cu precizie.

Importanța codului poștal în județul Harghita este crucială pentru eficiența serviciilor de livrare și curierat rapid. Având în vedere relieful accidentat și distanțele dintre localități, un cod poștal corect atribuit elimină ambiguitățile de adresare și reduce semnificativ timpul de sortare și tranzit. Pentru companiile de curierat, utilizarea corectă a celor 337 de coduri permite optimizarea rutelor și evitarea întârzierilor, asigurând că pachetele ajung la timp atât în centrele urbane, cât și în zonele rurale greu accesibile. Astfel, codul poștal devine un instrument logistic esențial, nu doar o formalitate administrativă.

Pentru orice expeditor sau destinatar din județ, consultarea listei alfabetice a localităților și a codurilor poștale aferente reprezintă cel mai sigur mod de a evita erorile de adresare. Fie că trimiteți documente, colete sau corespondență comercială, verificarea rapidă a codului corect vă garantează o livrare fără probleme. Vă invităm să folosiți lista alfabetică de mai jos pentru a identifica cu exactitate codul poștal al oricărei localități din județul Harghita, asigurând astfel succesul fiecărei expediții.

{"oras":"","sat":"Fantana Brazilor (maghiara: Feny\u0151k\u00fat) este un sat in comuna Ditr\u0103u, judetul Harghita, atestat documentar pentru prima data in 1567 ca \u201eFeny\u0151k\u00fat\u201d. Numele provine de la o fantana situata langa un br\u0103det (p\u0103dure de brazi). Satul a fost intemeiat de comunitatea secuiasca, parte a Scaunului Gheorgheni. In Evul Mediu, locuitorii se ocupau cu agricultura, cresterea animalelor si exploatarea lemnului. Dupa 1918, satul a intrat in componenta Romaniei, iar in perioada interbelica a cunoscut o dezvoltare modesta, bazata pe paduri si pasuni. In 1940, prin Dictatul de la Viena, a revenit Ungariei, iar in 1944 a fost reincorporat Romaniei. In perioada comunista, a fost colectivizat, iar multi localnici au lucrat la exploatarile forestiere sau in industria de prelucrare a lemnului din Gheorgheni. Dupa 1990, economia locala s-a bazat pe agricultura de subzistenta, cresterea animalelor (vaci, oi) si munca sezoniera in strainatate. In prezent, satul are aproximativ 250 de locuitori, majoritatea de etnie maghiara (secui). Infrastructura este modesta: drum asfaltat, retea de apa si canalizare partiala. Exista un magazin mixt si o pensiune agroturistica. Tinerii emigreaza spre orase sau strainatate, iar populatia imbatraneste. Potentialul turistic este neexploatat, desi zona ofera peisaje montane si trasee de drumetii."}