Poiana Fagului

Organizarea poștală din județul Harghita reflectă o structură bine definită, adaptată specificului geografic montan și rețelei de așezări dispersate. Cu un număr de aproximativ 264 de localități, de la municipii și orașe până la sate mici, sistemul poștal acoperă fiecare colț al județului. Fiecărei entități administrative i se atribuie un cod poștal unic, iar în baza de date națională, județul Harghita înregistrează un volum total de 337 de coduri poștale distincte. Această distribuție granulară asigură că fiecare destinație, fie ea un cartier din Miercurea Ciuc sau o gospodărie izolată din Munții Hășmaș, poate fi identificată cu precizie.

Importanța codului poștal în județul Harghita este crucială pentru eficiența serviciilor de livrare și curierat rapid. Având în vedere relieful accidentat și distanțele dintre localități, un cod poștal corect atribuit elimină ambiguitățile de adresare și reduce semnificativ timpul de sortare și tranzit. Pentru companiile de curierat, utilizarea corectă a celor 337 de coduri permite optimizarea rutelor și evitarea întârzierilor, asigurând că pachetele ajung la timp atât în centrele urbane, cât și în zonele rurale greu accesibile. Astfel, codul poștal devine un instrument logistic esențial, nu doar o formalitate administrativă.

Pentru orice expeditor sau destinatar din județ, consultarea listei alfabetice a localităților și a codurilor poștale aferente reprezintă cel mai sigur mod de a evita erorile de adresare. Fie că trimiteți documente, colete sau corespondență comercială, verificarea rapidă a codului corect vă garantează o livrare fără probleme. Vă invităm să folosiți lista alfabetică de mai jos pentru a identifica cu exactitate codul poștal al oricărei localități din județul Harghita, asigurând astfel succesul fiecărei expediții.

{"oras":null,"sat":"Satul Poiana Fagului (maghiara: Feny\u0151kert) face parte din comuna Lueta, judetul Harghita. Atestat documentar pentru prima data in 1913, satul s-a dezvoltat ca o asezare mica, cu o populatie preponderent maghiara (secui). Denumirea provine de la poienile cu fagi din zona. In perioada interbelica, satul a cunoscut o usoara dezvoltare datorita exploatarii forestiere. Dupa 1945, colectivizarea a dus la formarea unei cooperative agricole, dar activitatea principala a ramas silvicultura si cresterea animalelor. In 1989, satul avea aproximativ 600 de locuitori, insa dupa caderea comunismului, multi au emigrat in orase sau in strainatate. In prezent, populatia este de circa 500 de locuitori, iar economia locala se bazeaza pe agricultura de subzistenta, cresterea animalelor si exploatarea lemnului. Exista cateva pensiuni agroturistice care atrag vizitatori in sezonul estival. Infrastructura este modesta: drumuri asfaltate partial, retea de apa si canalizare in curs de extindere, acces la internet prin cablu si mobil. Scoala generala din sat a fost inchisa in 2005 din cauza numarului mic de elevi, copiii fiind transportati la Lueta. Biserica reformata, construita in 1925, este centrul vietii spirituale. Desi izolat, satul pastreaza traditii secuiesti si un peisaj pitoresc, cu paduri de fag si dealuri line."}