Darza

Organizarea poștală a județului Dambovita este una complexă, având în vedere că acesta cuprinde în jur de 380 de localități, de la municipii și orașe până la sate și comune. Pentru a gestiona eficient fluxul de corespondență și colete, întregul teritoriu beneficiază de un sistem bine definit de coduri poștale. Conform bazei de date oficiale, județul Dambovita are un volum total de 495 de coduri poștale unice, fiecare fiind atribuit unei zone geografice specifice, unei străzi sau chiar unor instituții cu trafic poștal intens.

Rolul codului poștal este esențial în procesul de sortare și livrare. În lipsa acestuia, identificarea corectă a destinației ar necesita timp suplimentar, ceea ce ar duce la întârzieri semnificative. Pentru companiile de curierat rapid care operează în județ, cunoașterea exactă a codului poștal al fiecărei localități asigură optimizarea rutelor și reducerea erorilor de livrare. Astfel, un colet care trebuie să ajungă într-o comună izolată din Dambovita poate fi direcționat corect de la primul depozit, economisind resurse și timp prețios atât pentru curier, cât și pentru destinatar.

Utilizarea corectă a codului poștal este, de asemenea, un factor de siguranță. În cazul expedierilor urgente, cum ar fi documente oficiale sau produse perisabile, precizia adresei și a codului poștal face diferența dintre o livrare reușită și una eșuată. În plus, sistemele automate de sortare ale Poștei Române și ale firmelor de curierat se bazează pe aceste coduri pentru a distribui volumul imens de colete în mod eficient, evitând blocajele logistice.

Pentru a facilita accesul rapid la informațiile corecte, mai jos găsiți o listă alfabetică a localităților din județul Dambovita, împreună cu codurile poștale aferente. Vă invit să consultați această listă ori de câte ori aveți nevoie să expediați sau să primiți corespondență, asigurându-vă astfel că livrarea va fi una rapidă și fără probleme.

{"oras":"","sat":"Satul Darza, comuna Branesti, judet Dambovita, are o istorie atestata documentar din secolul al XVI-lea. Apar\u021bine de tara Romaneasca, fiind mentionat in hrisoavele vremii ca mosie boiereasca. In secolul al XIX-lea, populatia se ocupa cu agricultura si mestesugurile traditionale (lemn, fier). Dupa 1948, colectivizarea a transformat economia, dar dupa 1990 s-a revenit la exploatatiile private. Astazi, economia locala se bazeaza pe agricultura de subzistenta (porumb, grau, floarea-soarelui), cresterea animalelor (oi, vaci) si mici ateliere de prelucrare a lemnului. Exista si o pensiune agroturistica. Somajul este redus, dar veniturile sunt modeste. Populatia este de aproximativ 300 de locuitori, in scadere din cauza migratiei catre orase. Infrastructura rutiera este asfaltata pe drumul principal, iar satul este conectat la retelele de electricitate si apa. Nu exista unitati industriale, iar comertul se rezuma la un magazin mixt. Viitorul economic depinde de dezvoltarea turismului rural si a agriculturii ecologice."}