Valea Lunga-Cricov

Organizarea poștală a județului Dambovita este una complexă, având în vedere că acesta cuprinde în jur de 380 de localități, de la municipii și orașe până la sate și comune. Pentru a gestiona eficient fluxul de corespondență și colete, întregul teritoriu beneficiază de un sistem bine definit de coduri poștale. Conform bazei de date oficiale, județul Dambovita are un volum total de 495 de coduri poștale unice, fiecare fiind atribuit unei zone geografice specifice, unei străzi sau chiar unor instituții cu trafic poștal intens.

Rolul codului poștal este esențial în procesul de sortare și livrare. În lipsa acestuia, identificarea corectă a destinației ar necesita timp suplimentar, ceea ce ar duce la întârzieri semnificative. Pentru companiile de curierat rapid care operează în județ, cunoașterea exactă a codului poștal al fiecărei localități asigură optimizarea rutelor și reducerea erorilor de livrare. Astfel, un colet care trebuie să ajungă într-o comună izolată din Dambovita poate fi direcționat corect de la primul depozit, economisind resurse și timp prețios atât pentru curier, cât și pentru destinatar.

Utilizarea corectă a codului poștal este, de asemenea, un factor de siguranță. În cazul expedierilor urgente, cum ar fi documente oficiale sau produse perisabile, precizia adresei și a codului poștal face diferența dintre o livrare reușită și una eșuată. În plus, sistemele automate de sortare ale Poștei Române și ale firmelor de curierat se bazează pe aceste coduri pentru a distribui volumul imens de colete în mod eficient, evitând blocajele logistice.

Pentru a facilita accesul rapid la informațiile corecte, mai jos găsiți o listă alfabetică a localităților din județul Dambovita, împreună cu codurile poștale aferente. Vă invit să consultați această listă ori de câte ori aveți nevoie să expediați sau să primiți corespondență, asigurându-vă astfel că livrarea va fi una rapidă și fără probleme.

Valea Lunga-Cricov este o comuna din judetul Dambovita, situata pe valea raului Cricov. Atestata documentar in 1534, localitatea s-a dezvoltat ca un sat rural, cu economie bazata pe agricultura si mestesuguri. In secolul XIX, a fost un centru de comert local, datorita pozitiei pe drumul dintre Targoviste si Ploiesti. Dupa 1945, a fost colectivizata, iar in anii 1970 s-a infiintat o fabrica de prelucrare a lemnului, care a functionat pana in 1990. Economia actuala se bazeaza pe agricultura de subzistenta (porumb, grau, floarea-soarelui) si cresteri de animale (vaci, oi). Exista cateva mici afaceri: magazine alimentare, o brutarie, un atelier de tamplarie. Somajul este redus, dar veniturile sunt modeste. Populatia este in scadere, cu multi tineri plecati la munca in orase. Infrastructura este modesta: drumuri partial asfaltate, apa curenta in majoritatea gospodariilor, canalizare in curs de extindere. Scoala primara functioneaza cu clase I-IV, iar copiii merg la liceu in localitatile vecine. Viata culturala este limitata la sarbatorile traditionale si evenimentele organizate de primarie.