Valea Lunga-Gorgota

Organizarea poștală a județului Dambovita este una complexă, având în vedere că acesta cuprinde în jur de 380 de localități, de la municipii și orașe până la sate și comune. Pentru a gestiona eficient fluxul de corespondență și colete, întregul teritoriu beneficiază de un sistem bine definit de coduri poștale. Conform bazei de date oficiale, județul Dambovita are un volum total de 495 de coduri poștale unice, fiecare fiind atribuit unei zone geografice specifice, unei străzi sau chiar unor instituții cu trafic poștal intens.

Rolul codului poștal este esențial în procesul de sortare și livrare. În lipsa acestuia, identificarea corectă a destinației ar necesita timp suplimentar, ceea ce ar duce la întârzieri semnificative. Pentru companiile de curierat rapid care operează în județ, cunoașterea exactă a codului poștal al fiecărei localități asigură optimizarea rutelor și reducerea erorilor de livrare. Astfel, un colet care trebuie să ajungă într-o comună izolată din Dambovita poate fi direcționat corect de la primul depozit, economisind resurse și timp prețios atât pentru curier, cât și pentru destinatar.

Utilizarea corectă a codului poștal este, de asemenea, un factor de siguranță. În cazul expedierilor urgente, cum ar fi documente oficiale sau produse perisabile, precizia adresei și a codului poștal face diferența dintre o livrare reușită și una eșuată. În plus, sistemele automate de sortare ale Poștei Române și ale firmelor de curierat se bazează pe aceste coduri pentru a distribui volumul imens de colete în mod eficient, evitând blocajele logistice.

Pentru a facilita accesul rapid la informațiile corecte, mai jos găsiți o listă alfabetică a localităților din județul Dambovita, împreună cu codurile poștale aferente. Vă invit să consultați această listă ori de câte ori aveți nevoie să expediați sau să primiți corespondență, asigurându-vă astfel că livrarea va fi una rapidă și fără probleme.

Valea Lunga-Gorgota este o localitate din judetul Dambovita, formata din satele Valea Lunga si Gorgota. Prima atestare documentara dateaza din secolul al XVI-lea, fiind mentionata ca sat de mosi in hrisoavele lui Mihai Viteazul. Numele provine de la asezarea de-a lungul vaii si de la padurea de goruni din zona. In trecut, economia era bazata pe agricultura de subzistenta, cresterea animalelor si exploatarea padurilor. Dupa 1900, s-a dezvoltat industria lemnului, cu gatere si ateliere de tamplarie. In perioada comunista, s-a infiintat o cooperativa agricola de productie (CAP) si o fabrica de mobila. Dupa 1990, economia s-a restructurat, predominand intreprinderile mici si mijlocii in domeniul prelucrarii lemnului, constructiilor si comertului. Populatia este de aproximativ 800 de locuitori, cu un declin demografic accentuat dupa 2000. Localitatea se confrunta cu probleme de infrastructura, dar beneficiaza de fonduri europene pentru modernizarea drumurilor si a retelei de apa-canal. Agricultura ramane importanta, cu culturi de cereale, legume si pomi fructiferi, precum si cresterea ovinelor si bovinelor. Turismul rural este in dezvoltare, datorita peisajelor pitoresti si a apropierii de Muntii Bucegi.