Valea Ugra

Organizarea poștală din județul Harghita reflectă o structură bine definită, adaptată specificului geografic montan și rețelei de așezări dispersate. Cu un număr de aproximativ 264 de localități, de la municipii și orașe până la sate mici, sistemul poștal acoperă fiecare colț al județului. Fiecărei entități administrative i se atribuie un cod poștal unic, iar în baza de date națională, județul Harghita înregistrează un volum total de 337 de coduri poștale distincte. Această distribuție granulară asigură că fiecare destinație, fie ea un cartier din Miercurea Ciuc sau o gospodărie izolată din Munții Hășmaș, poate fi identificată cu precizie.

Importanța codului poștal în județul Harghita este crucială pentru eficiența serviciilor de livrare și curierat rapid. Având în vedere relieful accidentat și distanțele dintre localități, un cod poștal corect atribuit elimină ambiguitățile de adresare și reduce semnificativ timpul de sortare și tranzit. Pentru companiile de curierat, utilizarea corectă a celor 337 de coduri permite optimizarea rutelor și evitarea întârzierilor, asigurând că pachetele ajung la timp atât în centrele urbane, cât și în zonele rurale greu accesibile. Astfel, codul poștal devine un instrument logistic esențial, nu doar o formalitate administrativă.

Pentru orice expeditor sau destinatar din județ, consultarea listei alfabetice a localităților și a codurilor poștale aferente reprezintă cel mai sigur mod de a evita erorile de adresare. Fie că trimiteți documente, colete sau corespondență comercială, verificarea rapidă a codului corect vă garantează o livrare fără probleme. Vă invităm să folosiți lista alfabetică de mai jos pentru a identifica cu exactitate codul poștal al oricărei localități din județul Harghita, asigurând astfel succesul fiecărei expediții.

{"oras":null,"sat":"Valea Ugra este un sat din judetul Harghita, comuna Gheorgheni, atestat documentar pentru prima data in 1567 sub numele de 'Valea Ugrei'. Denumirea provine de la raul Ugra, care traverseaza localitatea. In Evul Mediu, zona era cunoscuta pentru padurile intinse si exploatarea lemnului. In secolul al XIX-lea, populatia s-a dedicat agriculturii si cresterii animalelor, fiind o comunitate predominant secuiasca. Dupa 1945, satul a trecut printr-un proces de colectivizare, iar in anii 1970 s-a construit o fabrica mica de prelucrare a lemnului, care a functionat pana in 2005. In prezent, economia locala se bazeaza pe agricultura de subzistenta (cartofi, porumb, legume), cresterea animalelor (vaci, oi) si exploatarea forestiera limitata. O parte din locuitori fac naveta la Gheorgheni pentru locuri de munca in industrie sau servicii. Satul are o scoala primara, o biserica ortodoxa si una reformata. Populatia este in scadere, cu aproximativ 200 de locuitori in 2022, fata de 350 in 1990."}