Zamfira

Organizarea poștală din județul Prahova este una dintre cele mai complexe rețele de distribuție din România, datorită densității ridicate de așezări umane și a diversității geografice. Cu un număr de aproximativ 473 de localități, Prahova acoperă atât zone urbane aglomerate, precum municipiul Ploiești și orașele Câmpina, Sinaia sau Breaza, cât și sate izolate din zona montană și subcarpatică. Pentru a gestiona eficient corespondența și coletele, sistemul poștal al județului se bazează pe un volum total de 907 coduri poștale unice în baza de date națională. Aceste coduri sunt alocate nu doar fiecărei localități, ci și străzilor principale, blocurilor și chiar unor instituții, permițând o sortare precisă în centrele regionale.

Importanța codului poștal pentru livrări și curierat rapid în Prahova nu poate fi subestimată. Într-un județ cu un relief variat, de la câmpie la munte, și cu un trafic intens pe coridorul DN1, un cod poștal corect asigură reducerea timpului de tranzit și evitarea erorilor de livrare. De exemplu, în orașele turistice precum Sinaia sau Bușteni, codurile poștale diferențiază zonele hoteliere de cele rezidențiale, facilitând distribuția rapidă a coletelor pentru comerțul electronic. Fără un cod poștal exact, un colet destinat unei străzi secundare din Câmpina sau unui sat din Valea Prahovei poate fi întârziat cu zile întregi, afectând atât afacerile locale, cât și utilizatorii privați.

Astfel, pentru a beneficia de un serviciu de curierat eficient în orice colț al județului Prahova, este esențial să consultați lista alfabetică a localităților și codurilor poștale corespunzătoare. Aceasta vă va permite să identificați rapid codul corect pentru orice adresă, de la Ploiești până la cele mai mici sate. Vă invităm să folosiți lista alfabetică de mai jos pentru a verifica și confirma codurile poștale înainte de a expedia orice colet, asigurând astfel o livrare sigură și rapidă în întregul județ.

{"oras":"","sat":"Satul Zamfira, parte a comunei Lipanesti, are o istorie documentata din secolul al XVII-lea, fiind mentionat in hrisoavele domnitorului Matei Basarab. Numele localitatii provine de la un boier local, Zamfir, care a detinut mosia si a ctitorit biserica din lemn, ulterior inlocuita de actuala biserica de zid (sfintita in 1842). In perioada interbelica, satul a cunoscut o dezvoltare modesta, bazata pe agricultura si mestesuguri. Dupa 1990, economia locala s-a bazat pe agricultura de subzistenta (porumb, grau, floarea-soarelui) si cresterea animalelor. In ultimii ani, s-au dezvoltat mici afaceri de agroturism, valorificand peisajele colinare si apropierea de Valea Teleajenului. Populatia este in scadere (circa 400 locuitori), cu un procent ridicat de persoane varstnice. Infrastructura este modesta: drumuri partial asfaltate, retea de apa si canalizare in curs de extindere. Scoala primara a fost inchisa, copiii facand naveta la Lipanesti. Viitorul economic al satului este legat de turismul rural si de valorificarea produselor traditionale (branzeturi, tuica, conserve)."}