Brasca

Județul Suceava, situat în nord-estul României, reprezintă un centru logistic important datorită dimensiunii și diversității sale teritoriale. Cu un număr de aproximativ 414 localități, de la municipii precum Suceava și Rădăuți, până la sate izolate din zona montană, acest județ necesită o organizare poștală riguroasă pentru a asigura conectivitatea. Baza de date națională înregistrează un volum total de 609 coduri poștale unice pentru întregul județ. Această densitate de coduri reflectă nu doar numărul mare de așezări, ci și nevoia de a segmenta eficient străzile și zonele din localitățile mai mari.

Rolul codului poștal în județul Suceava este esențial pentru eficiența serviciilor de curierat și livrare rapidă. Fără acest sistem de identificare numerică, un colet destinat unei gospodării din comuna Mălini sau unui birou din centrul orașului Fălticeni ar putea întârzia semnificativ. Codul poștal permite sortarea automată a trimiterilor, reducând erorile umane și optimizând rutele de transport. În contextul creșterii comerțului online, o adresă completă și un cod poștal corect sunt singurele garanții că un pachet va ajunge la timp, chiar și în cele mai îndepărtate cătune ale județului.

Pentru a facilita accesul la aceste informații vitale, am structurat mai jos o listă alfabetică a localităților din județul Suceava, împreună cu codurile poștale aferente. Aceasta este actualizată și concepută pentru a răspunde nevoilor atât ale locuitorilor, cât și ale firmelor de curierat care operează în regiune. Utilizarea corectă a acestor date simplifică procesul de expediere și reduce riscul de returnare a coletelor din cauza adreselor incomplete.

Te invităm să consulți lista alfabetică de mai jos pentru a identifica rapid codul poștal al oricărei localități din județ. Fie că expediezi un document urgent la Suceava sau un pachet greu către o pensiune din Bucovina, acest instrument te va ajuta să economisești timp și să eviți complicațiile logistice. O organizare poștală corectă începe cu un simplu cod numeric, iar Suceava demonstrează că, prin cele 609 de coduri unice, fiecare colț al județului rămâne conectat la rețeaua națională de livrări.

Brasca este un sat din comuna Bosanci, judetul Suceava, situat in nord-estul Romaniei, in regiunea istorica a Bucovinei. Primele atestari documentare ale satului dateaza din secolul al XVIII-lea, fiind mentionat in harti austriece din perioada 1775-1918, cand Bucovina se afla sub stapanirea Imperiului Habsburgic. Numele localitatii provine probabil de la un nume de familie (Brasco) sau de la un termen slav, dar etimologia exacta nu este cunoscuta. In perioada interbelica, Brasca a facut parte din judetul Suceava (interbelic), iar dupa 1948 a fost inclusa in regiunea Suceava, apoi in judetul Suceava actual. Din punct de vedere economic, satul a fost traditional agricol, cu culturi de porumb, grau, cartofi si cresterea animalelor (vaci, oi). Dupa 1990, multe terenuri au fost retrocedate, dar agricultura de subzistenta ramane principala ocupatie. In ultimii ani, o parte din populatia activa a migrat spre orase (Suceava, Falticeni) sau spre strainatate (Italia, Spania, Germania). Satul nu are unitati industriale semnificative, existand doar cateva mici ateliere mestesugaresti si magazine alimentare. Populatia este in scadere, de la aproximativ 300 de locuitori in 2002 la sub 250 in 2022, din cauza imbatranirii si a emigrarii. Infrastructura este modesta: drumurile sunt partial asfaltate, iar accesul la apa curenta si canalizare este limitat. Scoala din sat a fost desfiintata, copiii facand naveta la Bosanci sau Suceava. Biserica ortodoxa, cu hramul Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, este centrul vietii spirituale. Evenimente istorice notabile: in timpul Primului Razboi Mondial, zona a fost teatru de lupte intre armatele austro-ungare si cele ruse, iar in 1944, in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, satul a suferit distrugeri partiale. Dupa 1989, s-au facut eforturi de modernizare, dar ritmul este lent. Viitorul economic al Brascai depinde de dezvoltarea turismului rural si de valorificarea traditiilor locale (meșteșuguri, gastronomie), dar si de investitii in infrastructura.